Bucatarie si Bauturi

---

Moldova este o tara imbelsugata cu sol fertil si insorita, cu oameni harnici si grijulii. Natura Moldovei este foarte darnica in struguri, fructe, legume, produse din carne si lapte, cereale, care si-au gasit loc in bucataria nationala. Solurile bogate in cernoziom, dar si tehnologiile agricole traditionale, favorizeaza cultivarea unei mari diversitati de produse primare pure.

Bucataria moldoveneasca a influentat mult bucatariile traditionale ale altor popoare de pe teritoriul ei, si in acelasi timp s-a completat cu elemente din cea ucraineana, bulgara, gagauza, rusa, iar in secolele trecute din bucatariile greceasca si turceasca.

Traditionale pentru bucataria autohtona sunt bucatele pregatite din cele mai variate legume: rosii, ardei, vinete, varza alba, fasole, ceapa, usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite la pregatirea salatelor si sosurilor, ele sunt coapte, inabusite, murate, sarate sau marinate, obtinindu-se astfel adevarate opere de arta culinara. Un colorit specific reda bucatariei traditionale o diversitate mare de bucate din porumb si faina de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, bauturi nealcoolice, etc. Mai cunoscuta este mamaliga – un terci din faina de porumb cu gust fin si delicios. Mamaliga este servita cu jumari, fripturi, brinza, smintina etc.

In bucataria moldoveneasca un rol aparte le revine produselor din carne, in special la pregatirea bucatelor calde, dar si aperitivelor. Este populara zama de pui, bors, tocana, friptura si costita din carne de porc, mici din carne de vita, mangea din carne de berbec. Multe bucate din carne si peste sunt preparate la gratar deasupra carbunelui de lemn incins. Produsele astfel pregatite sunt de obicei anterior marinate.

Nici o sarbatoare traditionala nu se petrece fara sarmale, racituri, taitei cu carne de pasare etc. Masa de sarbatoare in Moldova este cu gust impodobita cu bucate delicioase din faina de griu: prajitei, copturi, invartite, placinte, sarailii cu fructe, legume, nuci etc.

In diferite zone ale Moldovei predomina bucataria locala: in zonele de est ucrainenii prefera renumitele borsuri, la sud bulgarii va pot servi cu un sos traditional – mangea din pui, iar gagauzii – cu sorpa, o supa din carne de berbec, pregatita cu multe mirodenii, in comunitatile de rusi sunt populare pelmeni – un soi de coltunasi cu carne, etc.

In bucataria moldoveneasca sunt servite o gama variata de bauturi traditionale: compoturi, sucuri din fructe, dar si bauturi tari: vinuri, divinuri, brendi, tuica, etc.

Viticultura in Moldova are traditii multiseculare. Celebrele vinuri moldovenesti sunt cunoscute si apreciate departe peste hotarele tarii. Ele pot fi seci, pentru desert sau tari, pot avea un buchet variat de arome si nuante cromatice. La pregatirea vinurilor sunt folosite soiuri europene: Sovignon, Cabernet, Muscat etc., dar si cele moldovenesti: Feteasca, Rara neagra, Moldova etc.

Bauturile tari: rachiurile, brendy si divinurile sunt pregatite dupa tehnologiile traditionale.

In vinariile Moldovei pot fi organizate vizite pentru degustarea vinurilor.

Economie

Republica Moldova se afla in perioada de tranzitie la economia de piata. Reformele promovate in ultimii ani au determinat atingerea unor rezultate pozitive ca : crearea unei economii bisectoriale, sectorul privat contribuind la etapa actuala cu mai mult de 70% la formarea PIB; liberalizarea preturilor, crearea structurilor pentru functionarea pietei (banci comerciale, burse de valori, zone economice libere, etc.).

Reformele economice in Moldova sunt sprijinite de organizatiile economico-financiare internationale. Incepind cu anul 1992, cind Moldova a aderat la FMI, BM si BERD, ea a beneficiat de mai multe investitii din partea structurilor financiar-bancare internationale si din partea unor state ca Romania, Rusia, SUA, Germania, Japonia, si altele.

Republica Moldova este o tara agrar-industriala. Agricultura si Industria contribuie cu 37 % la formarea Produsului Intern Brut, care in anul 2003 a fost de 10134 mln lei. In agricultura este antrenata 50,8 % din populatia activa a tarii.

Industria este concentrata in special pe prelucrarea materiei prime agricole, in plus este reprezentata de industria usoara, chimica, de prelucrare a lemnului, constructoare de masini si echipamente.

In Importul Republicii Moldova prevaleaza gazul natural, produsele petroliere, mijloacele de transport si echipamentele.

Moldova importa cea mai mare parte a resurselor sale energetice. In prezent in republica are loc procesul descentralizarii si privatizarii complexului energetic.

La momentul actual ponderea esentiala a numarului total al agentilor economici apartine:
sectorului privat – 93,3%
intreprinderilor cu proprietate publica revenind 3,6%
iar celor cu participare a capitalului strain – 2,7%

Evolutia principalilor indicatori macroeconomici pe parcursul ultimilor 5 ani se prezinta astfel: 

	1999	2000	2001	2002	2003
PIB nominal, milioane lei	12 321,6	15 980,0	19 019,0	22 040	27 292
PIB real, diferenta anuala in %	-3,4	1,9	6,1	5,7	3,9
Ponderea industriei in PIB,%	17	17,5	18	18,6	17,8
Ponderea agriculturii in PIB, %	24,9	24,5	22,7	21,0	19,3
Exportul (FOB), mil. USD	469,3	475,0	516,0	592,5	705,4
Importul (FOB), mil. USD	597,3	773,0	797,2	928,5	1 210,6
Rata medie de schimb (Lei/Dolari SUA)	8,32	11,62	12,39	13,08	13,88

Istorie

Republica Moldova este o tara mica din Sud-Estul Europei, invecinata la Rasarit cu Ucraina, iar  la Asfintit cu Romania. Trecutul ei cunoaste o istorie bogata, plina de zbucium si de evenimente dramatice.

Incepind cu secolul al XIV-lea, ea este o parte integranta a voievodatului Moldova, situat intre Carpatii Orientali si riul Nistru, marginit la Nord cu Hotinul, iar la Sud, cu Dunarea de Jos si Marea Neagra.

In urma Pacii de la Bucuresti din 1812, o parte a acestui teritoriu – spatiul dintre Prut si Nistru – a revenit Rusiei Tariste, care l-a denumit Basarabia, folosind astfel o denumire mai veche atribuita partii de Sud si urmarind sa acrediteze ideea ca el ar constitui o entitate geografica deosebita de principatul Moldovei.

In ianuarie 1918 a fost proclamata Independenta Republicii Democratice Moldova. Iar la 27 martie 1918 s-a hotarit Unirea cu Romania. Urmatorul proces de anexare a avut loc in 1940 in urma semnarii Pactului Molotov - Ribbentrop. Basarabia a fost alipita la URSS si a fost proclamata RSS Moldoveneasca, in componenta careia au intrat doar 9 judete basarabene si 6 raioane din stinga Nistrului. Teritoriul actual al Republicii Moldova este mai mic decit cel trecut sub autoritatile ruse in 1812, deoarece Hotinul de la Nord, Achermanul si Ismailul de la Sud au fost cedate in 1940 de catre autoritatile sovietice, Ucrainei.

Datorita procesului de restructurare inceput in tarile Europei Centrale si de Est, la 23 iunie 1990 Moldova isi proclama suveranitatea, iar la 27 august 1991- Independenta de Stat. La 2 martie 1992 Republica Moldova devine membru al Natiunilor Unite.

Religie

In Republica Moldova convietuiesc, in fond, reprezentanti a doua religii mondiale: adeptii crestinismului si iudaismului. Primii sunt reprezentanti de circa 1800 comunitati, cei de ai doilea de 7 comunitati. Ponderea, in aceasta ordine de idei o detine Biserica Ortodoxa  din Moldova, care cuprinde circa 95% de crestini ortodocsi din populatia republicii. Acestea au la dispozitie 1034 de biserici, 36 manastiri si 7 schituri cu aproximativ 5000 de deserventi (preoti, dascali, epitropi, etc.)

Biserica ortodoxa din Moldova (Metropolia Moldovei) este condusa de Inalt Prea Sfintitul VLADIMIR, Metropolit al Chisinaului si al intregii Moldove. Biserica este organizata in 4 eparhii: de Chisinau, Edinet si Briceni, Cahul si Lapusna, Dubasari si Tiraspol. In orasul Balti activeaza  un vicariat.

Personalul cultic este instruit in cadrul Academiei Teologice Chisinau, Seminariului Teologic (Manastirea Noul Neamt, Chitcani), Liceului duhovnicesc de fete  (Manastirea Suruceni), Liceului duhovnicesc de baieti (Manastirea “Nasterea Domnului”, Zabriceni).

In Republica Moldova libertatea de constiinta si libertatea religioasa este garantata de constitutie (art.31). Fiecare cetatean are dreptul de a profesa liber credinta religioasa in orice forma, individual sau asociat, de a raspindi aceasta credinta, de a exercita in particular sau public cultul, daca exercitul lui nu contravine Constitutiei si legislatiei in vigoare.

Obiceiuri şi tradiţii moldoveneşti

Neamul moldovenesc este bogat în tradiţiile pe care le posedă. Cu ajutorul lor devenim deosebiţi şi unici.Unul din cel mai important obicei este cel de a întâlni oaspeţii cu pâine coaptă în sobă, sare şi un pahar de vin. În acest mod ne arătăm tot respectul şi căldura cu care vă primim în casele noastre.
Avem o varietate de tradiţii la capitolul sărbători de iarnă.
Pe 6 decembrie sărbătorim Sfântul Nicolae, această sărbătoare deschizând uşile celor de iarnă. Specific acestei zi, este faptul că o asteaptă cel mai mult copiii, deoarece în noaptea de Sf. Nicolae, cei care au fost cuminţi pe tot parcursul anului, şi care îşi curăţă mereu încălţămintea, găsesc în ea dulciuri sau multe alte daruri.
De Crăciun, maturii, dar în special copiii umblă cu colindatul de la casă la casă, astfel vestind naşterea Domnului. Copiii fiind mascaţi corespunzător, după colind, sunt răsplătiţi de către gazdă cu dulciuri sau bani.
De Revelion însă, copiii umblă cu uratul, dorindu-le stăpânilor caselor un an nou fericit, prosper şi cu cât mai multe realizări frumoase; recompensele pentru urările copiilor pot fi de asemenea dulciuri.
De Paşti tradiţiile sunt mai numeroase. În ajun de Paşti gospodinele încondeiază ouăle, culoarea tradiţională fiind roşie, mai apoi coc cozonacul, după care în noaptea învierii Domnului, membrii familiei merg la sfinţirea acestor bucate specifice. Iar în dimineaţa după sfinţire, fiecare se spală pe obraji cu un ou roşu şi altul alb, ceea ce simbolizează puterea şi puritatea, acest “ritual” fiind urmat de o masă la care toată familia sărbătoreşte împreună.
O altă sărbătoare semnificativă este Sfântul Andrei, o zi în care fetele se distrează făcând mici vrăjitorii. Cu ajutorul lor ele îşi afla sortitul. Iar băieţii, în această noapte, fură porţile de la casele fetelor, pentru ca acestea, trezindu-se dimineaţa fără ele, să pornească în căutarea lor.
1 Martie este sărbătoarea venirii primăverii. Începând cu această dată toţi locuitorii Moldovei îşi pun pe haine, în regiunea inimii, mărţisoare. Ele prezintă simboluri unice, în care este obligatorie prezenţa culorilor alb şi roşu. Albul semnificând puritatea, iar roşul – viaţa.